În ciuda faptului că avizele necesare derulării proiectului minier de la Roşia Montană au fost obţinute prin fapte aflate la limita legii sau chiar cu încălcarea acestora, după cum susţine organizaţia Alburnus Maior, reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au îndrăznit să solicite Curţii de Apel Bucureşti majorarea pretenţiilor în procesul intentat Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), ministrului Korodi Attila şi secretarului de stat Silviu Stoica. Suma cerută suplimentar se ridică la 900.000 de euro, motivul invocat de RMGC fiind necesitatea efectuării unei prime tranşe din plăţile compensatorii de 1,5 milioane de euro pe care le datorează angajaţilor disponibilizaţi în urma decizei MMDD de a opri procedura de autorizare a proiectului minier din Apuseni. În sprijinul cererii sale, RMGC susţine că a plătit deja angajaţilor concediaţi 877.302 de euro, adică 3.216.102 lei, din care 986.310 lei reprezintă plăţi compensatorii conform Contractului Colectiv de Muncă, iar 2.229.792 de lei plăţi compensatorii potrivit proiectului de concediere colectivă.

Prin cererea depusă la instanţă, RMGC îşi majorează cererea de daune formulată în procesul intentat MMDD, ministrului Korodi şi secretarului de stat Stoica, de la suma iniţială de o sută de mii de euro la 977.302 euro, cuantumul crescând cu suma deja plătită. RMGC mai anunţă că, pentru restul de 608.252 de euro, îşi rezervă dreptul de a formula o nouă cerere de majorare a pretenţiilor, după ce şi aceşti bani vor fi plătiţi angajaţilor disponibilizaţi.

ONG-urile, apărători ai pârâţilor

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a dat în judecată Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD), dar şi pe ministrul Korodi Attila şi pe secretarul de stat Silviu Stoica, reprezentantul ministerului în Comitetul de Analiză Tehnică a proiectului minier, compania fiind nemulţumită de decizia instituţiei de întrerupere a procedurii de autorizare a proiectului său minier.

Mai multe ONG-uri şi-au anunţat susţinerea pentru ministrul Korodi şi pentru secretarul de stat Stoica. Organizaţiile nonguvernamentale Greenpeace, Alburnus Maior şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, opozante ale proiectului minier propus la Roşia Montană, au precizat că interesul lor de a interveni în cauză este unul "legitim şi justificat" odată ce pe parcursul procedurii de obţinere a acordului de mediu de către RMGC au promovat acţiuni în instanţă pentru suspendarea şi anularea certificatelor de urbanism.
Roşia Montană Gold Corporation intenţionează să exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Roşia Montană, susţinând că ar putea extrage câteva mii de tone de aur şi argint prin procedeul de cianurare. Compania româno-canadiană intenţionează să deruleze o investiţie de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa. În urma studiilor realizate în zonă, specialiştii au descoperit o rezervă de aproximativ 331 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Alburnus Maior a depus 5 plângeri penale împotriva emitenţilor avizelor

În urmă cu o lună, Alburnus Maior anunţa că a făcut deja cinci plângeri penale împotriva consilierilor care au emis, cu încălcarea legii, avizele necesare. "Plângerile penale depuse împotriva a doi reprezentanţi ai Ministerului Culturii, a preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi a doi reprezentanţi ai Consiliului Local Roşia Montană vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice", declara atunci Ştefania Simion, consilier al Asociaţiei Alburnus Maior, precizând că avizarea s-a făcut cu încălcarea normelor legale, având în vedere că unii dintre membrii Consiliului Judeţean Alba erau fie angajaţi ai RMGC, fie rude ale acestora.

De altfel, susţine consilierul, în 2005, când a fost dat primul aviz, Ministerul Mediului nu a implicat deloc publicul român în elaborarea criteriilor care au stat la baza studiului de impact asupra mediului pentru Roşia Montană, şedinţele de dezbateri publice ţinându-se în localităţi care nu sunt afectate de proiectul minier.

Mai mult, deşi diferite instanţe s-au pronunţat împotriva primelor două certificate de urbanism, parcă trase la indigo, Consiliul Judeţean Alba a emis un al treilea, identic cu primele, care a fost anulat definitiv şi irevocabil anul acesta de către Tribunalul Cluj.

Canadienii susţin că, în urma deciziei ministrului Mediului de întrerupere a procedurii de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, au fost nevoiţi să-şi concedieze angajaţii şi să facă plăţi compensatorii.